Multumim din inima Postei Romane! Din epopeea “Ispravile managementului si proprietatii de stat”

by Octavian Badescu 1,138 views0

ZF publica in aceasta rubrica opiniile antreprenorilor romani, dar si recomandarile lor cu privire la administrarea unei companii din domeniul in care au experienta. Astazi Octavian Badescu, cu 10 ani de experienta in curierat, face analiza modelului de business al Postei si propune solutii de eficientizare a activitatii companiei.

Direct conectat fiind la piata de profil si avand totodata si actiuni la FP (actionar la Posta alaturi de statul roman, adica de noi toti), ma intrebam recent daca dupa insolventa Hidroelectrica se va aplica aceeasi “strategie” si la CN Posta Romana. Sau care va fi strategia in acest caz?

Posta Romana este un alt exemplu relevant de “dezastru de management” al statului roman.

Inarmati cu sinceritate, nu putem disocia evolutia pozitiva a pietei private de curierat din Romania ultimilor 15 ani de nesperata sansa data de lipsa unui competitor serios, precum ar fi putut sa fie Posta Romana.
Ca antreprenori – multumim!

Revenind la seriozitate, a analiza consistent situatia Postei Romane nu poate face obiectul unui scurt articol de ziar. Insa, pentru a evalua dimensiunea acestei “ratari de oportunitate”, este suficient a mentiona cateva “borne” relevante.

Sursa acestor date provine nu doar dintr-o analiza proprie, ci si din informatii provenite de-a lungul timpului din surse precum site-ul Ministerului de Finante, raportul Corpului de Control al Guvernului, din analize ale firmei de consultanta Roland Berger sau ale PwC impreuna cu Ziarul Financiar. Iar cifrele nu au culoare politica.

Cum sta situatia

Incepand de prin anul 2005, Posta a mers din rau in mai rau, indiferent de cine s-a perindat pe la conducerea ei. In acel an Posta mai avea o rata de profit onorabila de vreo 7% (cca 10 milioane euro) la o cifra de afaceri de cca 150 milioane euro. Din acel moment profitul a inceput sa scada, desi veniturile cresteau inca odata cu piata.

Mai mult, incepand din 2008, veniturile au cam stagnat, dar profiturile nu: au continuat sa se tot rostogoleasca la vale pana “sub pamant”, adica la pierderi de aproape 10% din venituri.

In prezent vorbim de 30 de milioane de euro pierderi anuale la cca 350 de milioane euro venituri. Vorbim de pagube de 100 milioane de euro in numai 3 ani! Acoperite indirect din impozitele platite de noi si din imprumuturi purtatoare de dobanzi pe care tot noi le suportam!

Scandaluri cu contracte paguboase (eufemistic vorbind), cativa directori la “zdup”, amenzi neplatite la Consiliul Concurentei, datorii la fisc, pericol de faliment.

Toate acestea avand la dispozitie o infrastructura “mostenita” tot de ordinul sutelor de milioane si o pozitie de furnizor unic, de monopol, cu drepturi exclusive pe anumite zone de piata.

O performanta intr-adevar de “exceptie”, pe reteta romaneasca a administrarii de stat, pe scurt – nationalizarea costurilor si privatizarea profiturilor!

Numarul de salariati a ramas mai tot timpul acelasi, in jur de 35.000. Prea mare comparativ cu alte Poste sau cu “surorile” din zona privata. Si toti “full-time”, spre deosebire de practicile in domeniu care merg intr-o proportie semnificativa si pe “part-time” si “colaboratori”.

Surpriza si mai mare vine insa cand ne uitam la numarul factorilor postali (adica tocmai cei care duc efectiv expedierile si pensiile la destinatari) – sub o treime din totalul angajatilor!

Ca sa ramanem in zona productivitatii, aruncand o privire succinta asupra structurii veniturilor, vedem ca acestea provin in proportii relativ egale din livrari postale (din care cele asimilate serviciilor de curierat rapid, deci cu o valoare adaugata mai mare, au o pondere de sub 10%) si din livrari de pensii. Majoritar din aceste zone are Posta incasari, iar fara a avea statul drept client, Posta Romana ar fi sucombat de mult. Noroc cu cresterea numarului de pensionari si cu gradul scazut de bancarizare al acestora!

Daca ne uitam numai la zona serviciilor de transport/livrare, cei 11.000 de postasi livreaza anual cam 500 milioane de scrisori. Un calcul scurt ne duce la un randament mediu de circa 150 de scrisori livrate zilnic de catre fiecare postas, in general la persoane fizice, deci cu un grad de “condensare” demografica substantial mai ridicat comparativ cu livrarile efectuate preponderant catre persoane juridice pe care le fac jucatorii din zona privata. La aceste livrari se adauga zilnic cateva zeci de pensii.

In orice caz, randament redus, in conditiile in care un jucator privat major din curierat are cu un numar de zece ori mai mic de curieri un randament doar la jumatate.

De dragul comparatiilor, sa mai vedem niste cifre din curieratul privat autohton si mai ales din zona “suratelor” poste de stat central si est-europene: Posta Ceha, Posta Ungara au venituri duble cu un numar mai mic de angajati decat al Postei Romane. Posta Poloneza are venituri de 6 ori mai mari produse cu doar de 2,5 ori mai multi angajati. Posta Austriaca are venituri de 9 ori mai mari obtinute cu aproape jumatate din numarul de angajati ai Postei Romane.

Toate aceste entitati au si rate de profit anuale de peste 5%, unele chiar peste 10%.

Ce gasim ca explicatii prin rapoartele Postei: a crescut concurenta, au intrat in Romania jucatorii mari in curierat, nu au fost bani pentru investitii, pentru ca sunt restrictii bugetare. Si se mai lauda dansii ca au redus un pic pierderile prin scaderea cheltuielilor cu paza, prin internalizari de servicii si prin renegocieri de contracte cu furnizorii. Justificari cel putin “subtiri”, in opinia mea, nu poti veni cu asa ceva si neinsotit de demisie in fata unui Consiliu de Administratie.

Propuneri de solutii au tot venit de-a lungul timpului, fie de la Roland Berger (contra a 1,8 milioane euro), fie din alte zone, sunt de acord cu mare parte din ele si ar mai fi loc de adaugat cateva. In principiu se vorbeste despre automatizarea proceselor, informatizare, optimizare a retelei, eficientizarea structurii de personal, atragere de investitori s.a.m.d. Dar nu lipsa solutiilor este problema.

Personal nu cred ca simpla reducere de personal este cheia problemei, este cert insa ca o reevaluare si eficientizare a acestuia este necesara. Este nevoie de buna-credinta si de competenta.

Iar daca se doreste evitarea reducerilor de personal, atunci este evident ca trebuie sa te focalizezi si pe cresterea veniturilor, iar piata din acest punct de vedere ofera un potential enorm, dupa cum am observat ca se poate in exemplele anterioare, mai ales in contextul dezvoltarii comertului online, spre exemplu, unde tocmai livrarea la persoane fizice (punctul inca “forte” al Postei) este baza.

In orice caz, restructurare nu inseamna numai sa dai oameni afara, nu aceasta este dovada potentei manageriale. Chestiunea principala este ca nu se face insa mai nimic si pierderile continua. Pe banii nostri.

In loc de concluzii: Guys – Wake up!

In conditii normale, Posta Romana ar trebui si ar avea capacitatea sa depaseasca 500 mil. euro din punct de vedere al cifrei de afaceri si 50 mil. euro ca profit (10%) la nivelul anului 2015, nu doar 10 milioane, asa cum isi propune (si pe care oricum nu-i va putea atinge fara reforme profunde).

Aceasta ar insemna ca in loc sa platim absolut fiecare dintre noi anual cativa euro pentru a acoperi pierderile Postei (cum facem acum), am putea marca ca profit acesti bani!

Citesc siderat in Raportul Postei ca aceasta se mandreste cu faptul de a fi fost partener in proiecte precum expozitia “Ferestre spre Brazilia”, “Calatorie in lumea Postei”, “Noaptea muzeelor” sau “Marsul Factorilor Postali”, ca sa mentionez doar cateva. Astfel de implicari (cu certitudine insotite de costuri) in proiecte halucinante, in conditiile in care de ani de zile nu faci profit, nu se justifica.

Dar nu si pentru actionarul majoritar numit Statul Roman. Insa nu suntem si noi intr-un fel actionari ai statului ?

Mai ales in contextul dat, actiuni precum participarile la evenimente precum “Noaptea muzeelor” nu releva decat fie “noaptea gandirii”, fie “noaptea corectitudinii”, fie amandoua. Ce-ati zice de o implicare imediata in proiecte precum “Calatorie in lumea profitului” sau “Ferestre catre performanta” ?

Sursa foto: www.eclujeanul.ro.

Articol publicat si in Ziarul Financiar.